O sa ajunga si copilul vostru in etapa asta. Sau a fost deja – va invidiez ca ati depasit-o. Eu zic ca-i pregatit de facultate. Eu nici la facultate nu ajunsesem sa am o atitudine ferma si sa pun intrebarile corecte, sa-mi constientizez emotiile si sa obtin dintr-o situatie maximum, atat cat obtine fii-miu la 3 ani si 6 luni. Sa va explic.
Eu cu el la plimbare prin cartier, vedem o masina de politie (e ultima obsesie, dupa cea inca in vigoare, cu autobuzele) si trecem pe langa ea sa se uite la toate detaliile. La volan, un politist, cu geamul jos. Ebi se opreste in dreptul geamului si ramane acolo (eu stanjenita si clueless, el ferm cu un plan bine definit, dupa atitudinea lui). Face 10 secunde eye-contact cu politistul si acesta ii deschide girofarele. Ebi in extaz cu mii de “wow wow wow” il face sa rada pe sofer. Eu in gandul meu ‘Da-o-ncolo de treaba, 10 secunde eye-contact si obtii tot ce-ti doresti? Pai eu daca ma uit 10 secunde in ochii cuiva, simt ca deja devenim prea intimi. Da’ merita incercata strategia” :))) Si au inceput sa se converseze, eu eram in plus. Politistul il intreaba “Iti plac masinile de politie” iar Ebi “Si de politie, si de ambulanta si de pompieri”. “Aaaaa si mie imi plac cele de pompieri” adauga soferul, “Sunt mari si puternice, cred si eu ca iti plac“. Nu mi-a dat prin cap sa ma fac utila si sa le propun o poza la volan, dar am idei pentru data viitoare.
Deasemenea asta cu masinile de politie m-au prins si pe mine si pe tati. E un cantec https://www.youtube.com/watch?v=7b_5SGb_uek care ii place mult lui Ebi, il tot fredoneaza si ghici ce! Si noi il fredonam: la micul dejun, pe strada sub masca, la toaleta, la dus, cand asteptam sa fim preluati in call-center la diverse programari, cand sunt pe ‘mute’ intr-un meeting etc. Am si zis ca daca ma opreste politia vreodata incep sa-i cant: “Masina de politie/ Daca vrem sa traversam/ Ne-asiguram/ Te va ajuta/ Oricand doresti/ Este prompta mereu/ Ti-e alaturi la greu/ E Politia!” Cica politistii nu ar avea haz, dar nu ma vor opri niste zvonuri cu iz de can-can :)))
In ultimul timp, constientizeaza ce nu ii place si ce il supara si e foarte vocal. Imi zice “Mami, cantecul acesta nu imi place“. “De ce?” il intreb eu. “Imi vine sa ma supar“. Sau refuza sa poarte haine cu mesaje tot pe motivul ca “ma supara ca scrie pe ele Happy Family“, sau orice ar scrie pe ele. Are destule haine pe care le pot face cadou chiar cu eticheta; mi-a luat ceva sa ma prind ca sunt bani aruncati. Uneori spune “cantecul Jingle Bells ma supara, il trimit in Botswana!“. Stie ceva geografie de clasa a 5-a pe care eu simt ca o invat abia acum :))) Botswana e un fel de cos de gunoi, o gaura neagra. Mai are acolo trimise vreo 2 cantece, nici nu indraznesc sa le pronunt titlul ca si incepe sa planga siroaie. E o chestie auditiva, o are de la taica-su: daca eu pot scrie carti si face analize financiare pe urlete de cimpanzei, tati nu poate baga o ata in ac daca se striga din alta camera. Hai ca si voi sunteti ciudatei in felul vostru, nu doar noi. Alteori Ebi imi spune “Trimit toti copiii care vor jucariile mele, trimit ‘invatatul’, trimit ‘bravo’ si ‘foarte bine’ pe Jupiter” Dupa cum se observa, nu ii plac acesti termeni deloc, si nu ii plac nici aplauzele si nici multimile. Chiar o sa fac o lista cu ce NU ii place la 3 ani jumate, ca sa inteleaga si el mai multe despre sine cand va fi mai mare (sperand ca atat blogul, cat si eu, vom supravietui suficient de mult :D). Daca Ebi trimite ceva pe Jupiter, sa stiti ca e un fel de injuratura si acolo jupiterienii sunt la pieptul gol si cu fundul gol. Nu e inventia mea. Si da, cu multa rusine in voce pentru mine insami, dar cu multa bucurie pentru el, stie si ceva din sistemul solar de care eu aud acum pentru prima oara. Voi ii stiti pe cei mai mari 4 sateliti ai lui Jupiter, sau ca Marte are 2 luni!? Boom! Sah-mat.
Mai are niste expresii de lesin de ras:
Cand se intalneste cu fetite sau doamne in cartier le spune “Salutare domnisoare” si apoi incepe sa le prezinte ce functii are masina sau bicicleta lui (depinde cu ce iesim). Se lauda cu masini, ca orice barbat.
Intr-o zi treceam prin fata Jerry’s Pizza si cum facem des comanda acolo fizic, de fapt chiar Ebi vorbeste la casa, il vede pe un domn cu tricou Jerry’s Pizza. Si ii spune entuziasmat de parca sunt BFFs: “Abia asteptam sa te vad, ma bucur sa te vad” Deodata omul cu tigara arunca fata posomorata, isi afiseaza o expresie bucuroasa si ii raspunde “Si eu ma bucur mult sa te vad!” Am lesinat.
Ne plimbam pe strada cu tricicleta si spune din senin “Uite mama, masini parcate prost. Mamele cu carucioare trebuie sa se strecoare” Mor :)))
Cand trebuie sa incheiem o activitate ii spun: “Mai stam 1 minut si plecam”, iar el raspunde “Mai stam multe cifre” :)))
Si tot din categoria “sah-mat”: “Mama, de ce se zice in engleza la W ‘double U’ daca sunt doi de V nu doi de U?”. Ma duc sa ma culc, poate-mi vine inspiratia sa-i dau un raspuns pe masura de smart. Smarty pants!
Mom Situation 